25 de ani de piata imobiliara libera
Romania este una dintre tarile din Uniunea Europeana cu un numar foarte ridicat de cladiri vechi si de peste 100 de ani, in care necesitatea de a construi noi spatii de locuit este absolut necesara, nu doar prin prisma riscului la care populatia se expune in cazul unui inevitabil cutremur, dar mai ales in ceea ce priveste sustenabilitatea constructiilor, a consumului de energie – in principal si a angajamentului tarii noastre fata de natura si mediul inconjurator.
Numărul proprietăţilor catalogate drept pericol public în cazul unui seism este în permanentă creştere. Blocurile construite în era comunistă sau imediat după se apropie de finalul perioadei de garanţie.
Potrivit datelor din ultimul recensământ al populaţiei, aproape 1,8 milioane locuinţe în blocuri au fost construite între 1945 şi 1980 . Dat fiind faptul că durata de garanţie a unui bloc este de 50 ani, multe dintre aceste construcţii au deja nevoie urgentă de consolidare.
Nu este deloc usor si la indemana oricui. Consolidarea este, totusi, un proces de anvergură, care se întinde pe o perioadă lungă de timp. Ar putea fi nevoie de 60-75% din durata necesară pentru construirea imobilului. Estimarea de preţ este deci pe măsură, undeva la peste 50% din preţul de construire.
Specialistii in domeniu ii indeamna pe locuitorii acestor cladiri sa nu intre in panica.
Faptul că o clădire a ieşit din perioada de garanţie nu înseamnă neapărat că ea nu va rezista unui seism major. Trebuie, insa, constientizata interdependenta intre riscul la care se expune cladirea si perioada de timp ce se scurge incepand cu momentul implinirii celor 50 de ani.
Este indicata cel putin intocmirea unei expertize, pentru a afla care este starea structurii şi dacă este nevoie de o consolidare.
Toată lumea ar trebui să înţeleagă că, atunci când se consolidează o clădire, se investeşte nu numai în siguranţa familiilor care locuiesc în ea, cât şi în valoarea apartamentelor. Preţul unui bloc vechi şi dărăpănat poate ajunge astfel la nivelul pieţei, in urma unei consolidari.
Înainte de cutremurul din 1977, pericolul seismic nu era prea mult luat în calcul. Normativele dictau o rezistenta la cutremure până în 7 grade pe scara Richter. Situatia s-a schimbat după 1977, si au inceput sa se construiasca cladiri rezistente la seisme de magnitudine 7,5-8,5 grade pe scara Richter.
Un lucru e clar: exista o rata considerabila de migratie a populatiei dinspre segmentul locuintelor vechi de peste 50 de ani, inspre segmentul locuintelor mai nou construite.
Acest indicator corelat cu cresterea economica, baza industriala a tarii, rata demografica, si nu numai, conduce la teoria conform careia la nivelul Romaniei ar exista un deficit de oferta de locuinta de cca un milion.
In aceste conditii, clienţii imobiliari sunt forţaţi de împrejurări să achizitioneze în clădiri ce intrunesc partial sau in totalitate neajunsurile enuntate mai sus.
Este consecinta unei piete inca imature, aflate la inceput de drum, ce creeaza variate incertitudini in fazele de planificare ale unei dezvoltari rezidentiale. Avem o piata ce ofera randamente bune intr-un timp relativ scurt, in schimbul asumarii unor riscuri majore. Fapt pentru care, investitorii trebuie sa fie foarte atenti si sa analizeze toate aspectele implicate, sa cunoasca know-how-ul local si sa creeze produse potrivite pietei tintite.
Cum s-a ajuns aici?
După perioada comunismului şi până la începutul anilor 2000, piata imobiliara din Romania a cunoscut o continua stagnare. Abia după anul 2005, când împrumutul ipotecar a fost pus la dispoziţia publicului larg, au început investiţiile. Momentul a fost intens speculat de investitori, care au urcat imediat preţurile la cote fabuloase. În mod normal, această etapă ar fi trebuit să se consume de la sine în câţiva ani şi apoi preţurile să scadă treptat, până la nivelul accesibil cumpărătorului. În acest răstimp, atât clienţii cât şi investitorii ar fi avut timp să se familiarizeze cu noi produse şi strategii de vânzări.
Dar a venit criza, a lovit, iar piaţa a ars rapid câteva etape esenţiale. Abia acum, când piaţa pare să se fi stabilizat, si când eficienţa energetică a devenit o prioritate şi pentru România, am început să vorbim din nou despre evoluţie.
Aceasta este situatia de ansamblu la nivel national.
Intr-un articol viitor, imi propun sa sintetizez statusul proiectelor noi aflate in diferite faze de proiect si/ sau executie la nivelul orasului Sibiu, plus multe alte informatii interesante.